Cât de des te întrebi ce te face special? Ce calități te recomandă? Cât de conectat ești la propriul instinct? Dar la propria persoană? Am ales să încep acest articol cu niște întrebări atât de ușoare, dar pe care ni le adresăm atât de rar de fapt.

Eu sunt Oana, iar ceea ce mă face pe mine specială este că sunt educatoare. Fac asta de mai bine de șase ani și vă mărturisesc că odată cu trecerea timpului descopăr și mai multe motive pentru care îmi doresc să fac asta în continuare. Sunt focusată pe dezvoltarea laturii afective și emoționale a micilor mei creatori de energie.

Săptămâna asta, în căutarea unei lecturi captivante și atractive, am descoperit povestea Thelmei, mai exact Unicornul Thelma scrisă și ilustrată de Aaron Blabey.

Incă din titlu, atenția mea, atât de cadru didactic, cât și de cititor, a fost captivată. Thelma este un nume care sigur le va stârni zâmbetul micilor mei curioși, mi-am zis, nu mai menționez despre faptul că este un unicorn, iar ei adoră unicornii.

Pe copertă găsim un unicorn fericit, roz, cu sclipici, dar povestea nu este despre asta, Thelma nefiind de fapt un unicorn.

Am fost pur și simplu fascinată de modul de prezentare al mesajului poveștii. Substratul este de fapt despre iubirea de sine, despre încrederea în propria persoană, despre tipare pe care până și noi adulții suntem tentați și ne dorim să le atingem, dar și despre acceptare, a celorlalți, dar cel mai mult a noastră. Aș recomanda-o cu sinceritate și adulților, ca un reminder despre cât de speciali suntem, fiecare în felul lui.

Pe măsură ce parcurgi cartea, ești absorbit de aventura Thelmei. De la ilustrații, culori, detalii, accesorii, până la dialoguri și trăiri, toate te fac să fii parte din poveste.

Thelma, care este de fapt un ponei, visează să fie un superstar aclamat de mulțimi, iar dorința chiar i se îndeplinește. Însă noul ei look - un morcov în loc de corn, mult sclipici și noua culoare roz pudrat - îi aduce mari schimbări în viață. Devine un superstar, cu faimă și mulți fani, dar lucrurile iau o întorsătură deloc plăcută pentru Thelma.

Viața de vedetă e lipsită de intimitate, fanii o urmăresc peste tot, iar unii nici nu îi sunt fani, doar o necăjesc și îi adresează cuvinte urâte.

Ceea ce o face pe Thelma să-și dorească să redevină ea însăși (ponei), este tocmai conștientizarea propriei valori, a lucrurilor de care se bucura când nu era un superstar (prietenie, intimitate, libertate), dar mai ales îi lipsește sentimentul pe care îl avea atunci când era apreciată și iubită pentru ceea ce era, chiar dacă nu era un unicorn superstar.

Finalul e mai mult decât înduioșător și plin de însemnătate. Thelma renunță la viața de superstar și alege să fie din nou în preajma celor care o iubesc așa cum este cu adevărat.

...să fiu eu însumi lângă tine e replica de final care îți aduce un mare zâmbet pe față, dar și un sentiment de ușurare.

Eram cucerită încă din primele pagini, dar finalul m-a făcut să îmi doresc să integrez cât mai curând această carte în activitatea mea didactică. Așa că m-am pus pe treabă și am creionat o serie de activități.

Pentru că mi-am dorit să le stârnesc interesul și atenția, am folosit un mic truc, pe care noi, educatoarele, îl folosim foarte des în activitățile noastre: captarea atenției. O scrisoare colorată, roz cu sclipici găsită de dimineață în sala de clasă.

Oare de la cine este? Oare ce conține? Rumoare în sală, răspunsuri diverse și amuzante: Zâna Toamnă? Moș Crăciun? O factură? Diamante? Ciocolată?

Toate răspunsurile demne de apreciat, recunosc, dar pentru că nu au ghicit le-am propus să deschidem scrisoarea și să aflăm cine este expeditorul.

Așa cum bănuiți, scrisoarea era de la Thelma, un unicorn simpatic care dorește să le spună povestea și care le-a lăsat și câteva sarcini de îndeplinit la finalul acesteia.

Cum atenția și interesul au fost stârnite, m-am pus pe treabă și am început să le citesc aventura Thelmei.

Am surprins multe zâmbete pe fețele micilor mei curioși când Thelma s-a transformat în unicorn, bucurie când era o vedetă, empatie când nu se simțea fericită și asaltată de fani, tristețe când Thelma a renunțat la „corn” și fericire când au înțeles cât de împlinită se simțea Thelma chiar dacă nu mai era un unicorn.

Întrebările și discuțiile pe baza textului au evidențiat cât de receptivi au fost de fapt copiii. Pentru că mi-am dorit ca cele transmise prin intermediul poveștii să fie cât mai bine asimilate de cei mici, m-am folosit de „indicațiile” Thelmei din scrisoare.

Thelma, alături de scrisoare, le-a trimis și multe baloane colorate, iar pe fiecare se gaseau afirmații neterminate. Sarcina lor a fost să continue afirmațiile gândindu-se la propria persoană.

Exemplu de afirmații:

„Eu sunt priceput la.........................”

„Sunt o persoană bună pentru că.......................”

„Sunt mândru de mine când........................”

Afirmațiile urmăresc de fapt conștientizarea propriilor calități, autovalorizarea, un exercițiu de autoanaliză sau introspecție cum am spune noi adulții.

Trebuie să vă mărturisesc că pentru ei cea mai grea parte a fost alegerea balonului, fiindu-le mai greu să se decidă asupra culorii și deloc complicat să continue afirmațiile, lucru care m-a bucurat enorm. Îmi doresc să fie mereu conștienți de cât de minunați sunt, fiecare în felul lui.

O altă activitate pe care am realizat-o pornind de la minunata poveste a Thelmei a fost un puzzle al grupei.

Fiecare dintre ei au avut o bucată dintr-un puzzle care trebuia completată cu lucruri despre propria persoană. La sfârșitul activității am asamblat împreună bucățile de puzzle și a ieșit puzzle-ul grupei pe care l-au numit explo-puzzle.

În cadrul activităților descrise mai sus am avut în vedere următoarele obiective:

• Să asculte cu atenție textul.
• Să răspundă la întrebări legate de conținutul textului.
• Să surprindă mesajul textului audiat.

Când obiectivele tale de cadru didactic au fost atinse și când ai un feedback pozitiv din partea copiilor, te bucuri de o mare satisfacție.

Activitățile propuse de mine pot fi realizate de cadrele didactice, dar și de părinți, acasă, în mediul familial. E un mod plăcut și relaxant, un timp de calitate alături de copil la care poate participa și surioara, mama, tata sau bunica.

Uneori și adulții au nevoie să verbalizeze ceea ce îi face speciali, așa că nu vă sfiiți să încercați jocul cu baloanele după o sesiune de lectură a Unicornului Thelma.

Un mic sfat pentru adulți: hai să facem echipă și împreună să îi învățăm pe micuții din viața noastră să aibă încredere în ei, să creadă în visurile lor și să și le urmeze, să le punem bazele unei stime de sine ridicate și mai ales, să fie cât mai bine cu ei înșiși.

Cu drag,

O educatoare

Text și activități: Oana Paraschiv